Pescuitul la feeder

Dunarea este singura apa din tara noastra care ne poate darui cele mai spectaculoase partide de pescuit in care ne vom intreba de fiecare data cand suntem in dril… oare ce specie este la capatul firului?

Pescuitul pe Dunare este un pescuit foarte indragit de foarte multi pescari fie ei de crap, salau, somn, feeder… pana la cei de duminica care cauta obletele in maluri cu vergi rudimentare. Dunarea este ca un magnet puternic care atrage pescari de peste tot, rasplatindu-i cu partide unice in care niciodata nu vei putea preconiza rezultatele partidei. In sutele de partide pe Dunare am intalnit foarte multi pescari dealungul anilor si spre surprinderea mea un foarte mic procent din ei tineau cont de anumite aspecte pentru a realiza o partida reusita.

Pescuitul la feeder pe Dunare ne poate oferii partide de neuitat pe care le vom povesti ani la rand. Pescuind pe Dunare cu feeder-ul putem prinde orice peste pasnic de la oblete la crap, dar pentru a realiza asta trebuie sa tinem cont de anumite aspecte ce tin de localizare, comportament al speciilor, adancimea apei, nade si momeli, monturi… si alte aspecte care vor fii dezbatute mai pe larg in articolele care urmeaza.

Cu ajutorul pescuitului la feeder putem prezenta carligul cu momeala exact in zona nadita, astfel sansele de reusita cresc considerabil, mai ales acolo unde pescuitul se realizeza la o distanta mai mare de mal sau pe o apa mai adanca. Pe langa precizia care ne este oferita de pescuitul la feeder, un aspect vital pentru reusitele partidelor de pescuit este localizarea pestilor.

Putem pescui cu cele mai bune nade si momeli, daca pestele nu este in zona rezultatele vor fii nule sau foarte slabe si astfel vom da vina pe nade, pe vreme, pe solunare, pe monturi, pe ghinion, pe superstitii, pe vaporul care trece… pe orice dar nu pe nepriceperea noastra de a localiza pestele. Foarte multi pescari vin la Dunare si cauta locurile cele mai comode pe mal unde sa poata parca masina, sa poata pune cortul, sa nu fie noroi la mal, sa nu fie vegetatie in apa, sa fie acces usor la apa… si alte facilitati, dar nu tin cont daca zona respectiva tine peste sau daca zona respectiva este propice speciei sau speciilor vizate. Mergand la pescuit cu astfel de conceptii pescuitul devine o loterie in care de cele mai multe ori tragem biletul necastigator. Cel mai important aspect de care trebuie sa tinem cont este localizarea zonelor care tin peste. In cadrul site-ului gasiti un articol care descrie aceste zone care tin peste in functie de specie. Bineinteles ca pentru a localiza zonele care sunt peferate de specia pe care o vizam, trebuie sa stim ce conditii trebuie sa indelineasca o anumita zona pentur a fii cautata de specia respectiva. Ca exemplu va pot spune, ca degeaba vom cauta crapul pe Dunare in zone unde apa are adancimea sub 3 metri, substratul este pietros si curentul apei sustinut. In aceste zone sigur nu vom intalnii crapul, sau il putem intalnii doar in tranzitie (nu stationeaza in aceste zone) spre locurile de hranire. In schimb daca locazia indeplineste urmatoarele conditii: adancimea apei peste 3 metri ,curent moderat spre lent, zone cu structuri (praguri, anafoare, copaci scufundati, mal abtupt, pomi cazuti in apa), sansele de a prinde carp cresc considerabil. Structurile atrag ca un magnet foarte puternic crapul, in zonele unde intalnim structurile descrise mai sus este imposibil sa nu prindem crap daca avem o strategie bine pusa la punct.

Despre pescuitul crapului la feeder pe Dunare vom face un articol separat unde vom descrie mai in amanunt tehnicile care dau rezultate, si deasemni vom explica ce conditii trebuie indeplinite pentru a avea sanse reale de a prinde crap pe Dunare.

Conditia principala in reusita unui pescuit la feeder pe Dunare, este ca trebuie sa stim de la inceput ce talie a pestilor vizam in partida respectiva. Daca vizam pestele de talie mica si medie trebuie sa ne adaptam strategia pentru a atrege cat mai multi pesti pe vad si adaptarea monturii pentru a avea cat mai multe prezentari. Degeaba vom avea o nada buna care aduna mult peste pe vad daca montura noastra este prea grosiera pentru pestii de talie mica si medie (carlig supra dimensionat sau struna prea groasa), deasemeni nu vom avea rezultate daca chiar folosim o montura finuta dar nada aleasa nu este indicata pentru speciile respective, sau zona aleasa de noi nu este o zona care tine peste. Pe langa acesti factori negativi mai exista si marele risc: sau nu umectam nada bine iar aceasta in loc sa ramana pe vad (pentru a aduce si mentine pestii in zona nadita), va fii luata de curent la vale iar o data cu ea si pestii vor parasii vadul. In prepararea nadei si alegerea modelului de cosulet trebuie sa fim foarte atenti deoarece exista riscul ca in tranzitia cosuletului spre substrat, acesta sa piarda toata nada in coloana de apa inainte de a ajunge in substrat. Bineinteles asta se va intampla daca vom prepara o nada prea uscata si un cosulet cu ochiurile plasei mai mari. In cazul in care vom face o nada prea colanta (lipicioasa), exista riscul ca nada sa nu se dizolve din cosulet , astfel nu vom putea nadii vadul (sa adunam o cantiate de nada pe vad pentru a aduna si a mentine pestele pe vad). Mecanica nadei si alegerea modelului de cosulet va fi tema unui alt articol deoarece aceste doua aspecte sunt extrem de importante.

Sunt multi pescari care spun: “cand este sa manace pestele, se prinde la orice si oricum”, nu contest cele spuse de ei, dar acele situatii sunt rare sau extrem de rare. Am intalnit pescari care au ramas foarte uimiti de ce se poate prinde la feeder cu o singura lanseta, o stategie pusa bine la punct si cu o adaptare la conditiile respective. Asta in conditiile in care ei pescuiau in acea zona de cateva zile cu rezultate foarte slabe, chiar daca aveau o armata de lansete. Imi vine in minte acum, o partida cu cativa ani in urma in care am fost cu un amic pe Dunare. In acea partida eu am ales sa pescuiesc cu o singura lanseta la feeder iar el a ales sa pescuie cu 6 lansete la momitor cu mamaliga iar in carlig vierme sau rama. La inceputul partidei in prima ora a avut un avantaj datorita numarului de lansete dar pe parcursul partidei am reusit sa iau un avans considerabil. La sfarsitul partidei am reusit sa adun aproximativ 15 kg platica (exemlare intre 200-500gr ), iar amicul meu a reusit sa adune aprox 5 kg cu cele 6 lansete. Chiar daca am pescuit cu o singura lanseta am avut un mare avantaj in comparatie cu el, pescuind la punct fix cu firul prins pe clipsul mulinetei, lansam de fiecare data in acelasi loc. Astfel nada care parasea cosuletul a creat un pat de nada pe care pestele sa adunat in numar destul de mare si acolo a stationat pana la finalul partidei, fiind intretinut cu nada la fiecare lansare. Amicul meu pescuind cu momitor pe care avea mamaliga, nu a reusit sa faca un pat de nada, doarece mamaliga nu se desfacea de pe momitor si asfel el nu a reusit sa tina pestii pe zona unde pescuia (la 10 metri de mine). Cu toate ca a avut un numar de 6 lansete, a reusit sa prinda doar pestii care tranzitau zona. Am spus aceasta povestioara sa va dati seama ca, chiar daca gasim o zona care tine peste, daca nu avem o strategie bine pusa la punct si nu tinem cont de toate aspectele, sansele de a avea o partida reusita se reduc considerabil.

Pentru a dezbate pe larg aspectele care duc la reusita unei partide o sa scriem niste articole separate, deoarece fiecare aspect are o importanta foarte mare.

O gresela enorma pe care o fac pescarii, fara sa isi dea seama este galagia. In partidele pe Dunare, acolo unde vizam pestele de talie mai mare cu este deobicei crapul este absolut necesar sa nu facem galagie, am intalnit pescari care faceau foarte mare galagie si aveau pretentii sa prinda crap. Poate nu stiti dar pestele este capabil sa auda foarte bine sunetele de joasa frecventa produse de tropaitul pe mal, trantirea usilor de la masina, lovirea geletilor de pietre si altele. Am vazut chiar pescari care bateau cu ciocanul sau cu pietre in suportii pentru lansete pentru a le infige in mal. In comparatie cu noi pestele are avantajul ca treieste in apa care este mult mai densa decat aerul favorizand propagarea sunetelor mult mai bine decat in aer. Va redcomand sa evitati pe cat posibil locurile unde sunt campati pescari galagiosi, deoarece sansa de reusita se reduce direct proportional cu galagia pe care o fac cei din jur.

Datorita faptului ca pe dunare habiteaza un numar considerabil de specii, putem sa facem din aproape orice partida o reusita, dar pentru asta trebuie sa stim sa ne adaptam fiecarei situatii intalnite si sa tinem cont de multe aspecte pe care le vom dezbate pe acest site.

Despre pescuitul pe dunare putem povestii la nesfarsit dar fiecare aspect important o sa il dezbatem separat.

Urmarind in continuare articolele pe care le vom postam, baza voastra de date, in domeniul pescuituli la feeder, va creste considerabil si o data cu ea partidele de pescuit vor fii mai productive.

In final vreu sa va arat ca Dunarea poate oferi mult, chiar daca pescuim cu o singura lanseta avem sanse sa facem partide formidabile.


Un pescuit la feeder de 7 ore in echipa de trei pescari pe Dunare unde strategia si localizarea pestelui si-a aratat valoarea inclinand balanta cantarului spre 90 kg (scobar, platica, moronas si mreana)


Vârfuri de feeder

Alegerea vârfurilor de feeder potrivite într-o partidă de pescuit poate influenţa decisiv rezultatul de la finele zile. Din această pricină, merită puţin mai multă atenţie în luarea unei decizii în acest sens.

Primul pas care trebuie urmat este să înţelegem utilitatea vârfurilor de feeder. Cei mai mulţi pescari consideră că vârfurile au rol doar în semnalizarea trăsăturilor şi corelarea acestora în funcţie de greutateacoşuleţelor pe care doresc să le folosească, însă aceste două funcţii nu sunt singurele care trebuie luate în calcul.



Distanţa, precizia lansărilor, precum şi comportamentul pe care îl va avea lanseta de feeder în timpul unui dril sunt direct influenţate de alegerea vârfului potrivit. După cum probabil aţi observat, multe lansete de feeder vin echipate cu vârfuri din fibră de sticlă şi vârfuri din carbon.

Este cert că fibra de striclă va avea o fidelitate mai mare în redarea trăsăturilor şi va impregna vergii o acţiune parabolică, ce ne poate ajuta să pescuim folosind strune subţiri şi cârlige mici. Însă cu acest tip de vârf vom pierde din distanţa de lansare, precum şi din precizie, dacă dorim să efectuăm un pescuit la 40-50 m.

De cealaltă parte, vârful de feeder construit din carbon va face lanseta mai rigidă, cu o acţiune de vârf sau progresivă, distanţa şi precizia lansărilor vor fi foarte bune, dar nu îl vom putea folosi cu succes într-o partidă unde vizăm peşti de talie mică, când vrem să pescuim fin.


Pescuitul la feeder cu coşuleţe grele implică alegerea unui vârf de feeder mai puternic

În afara aspectelor de natură tehnică, mai avem de luat în considerare şi specificul locurilor de pescuit, precum şi talia peştilor vizaţi.

Nu de puţine ori, vom fi nevoiţi să improvizăm şi, în funcţie de moment, să alegem un vârf de feeder care în mod normal ar face nota discordantă.

De exemplu, într-o partidă de pescuit la crap, când apa este foarte rece şi peștele se hrănește apatic, va trebui să folosim un vârf de feeder din fibră de sticlă, ce va semnala chiar şi cele mai mici trăsături.

Vara, când crapul este activ, nu vom avea probleme cu semnalizarea, dar vom fi nevoiţi uneori să pescuim la distanţe mari, iar pentru asta sunt indicate vârfurile de feeder din carbon.

Ceea ce reiese în mod evident din expunerea de mai sus este faptul că alegerea vârfului de feeder potrivit va trebui să corespundă unei sume de factori ce se întrunesc cu ocazia fiecărei partide de pescuit în parte.

Nu în ultimul rând, vârful de feeder nu trebuie considerat ca un accesoriu, odată mufat în vargă va trebui sa formeze un tot unitar cu aceasta pentru a servi scopului propus.


Majoritatea dintre noi am trecut prin momente in care am fost in dilema atunci cand doream sa achizitionam o mulineta noua. Din multimea de mulinete care se afla pe piata in momentul de fata este cam greu sa alegem o mulineta care sa se incadreze in bugetul alocat si sa corespunda in totalitate cerintelor noastre. Multi pescari sunt impresionati de numarul de rulmenti inscriptionati pe mulineta si pentru ei asta este tot, cred ca daca o mulineta are multi rulmenti este foarte buna, total gresita aceasta idee. Va pot spune ca sunt mulinete cu un rulment care sunt mult mai rezistente decat altele cu 10 rulmenti, degeaba are 10 rulmenti daca materialele din care sunt fabricate angrenajele sunt de proasta calitate. Va spun asta deoarece am vazut mulinete cu 10 rulmenti care dupa 3 luni avea angrenajul praf, mai exact avea dintii rotilor de angrenaj tociti aproape in totalitate.

In pescuitul le feeder avem nevoie de o mulineta solida fara jocuri, cu un angrenaj solid, un sitem bun de aranjare a firului pe tambur pentru a facilita lansari mai lungi fara prea mare efort. Deasemeni frana mulinetei trebuie sa fie una performanta si sa raspunda precis la solicitari fara a ceda fir in reprize cum se intampla la mulinetele cu sistemul de franare de proasta calitate. Multi dintre pescari folosesc in pescuitul la feeder mulinete cu diametrul tamburului mai mare.


mulineta cu frana frontala si tambur de diametru mare, conceputa pentru pescuitul la feeder

Aceste mulinete cu tamburul mai lat au avantajul ca recupereaza mai mult fir, la o tura de manivela, decat o mulineta cu tamburul mai mic in diametru.

Multe firme care produc mulinete mai calitative au modele cu diferite sisteme: de franare, de aranjare a firului pe tambur, de anti rasucire a firului, toate aceste siteme ne vor ajuta sa avem un pescuit mai comod fara prea multe probleme. Mare parte din pescarii incepatori se grabesc sa i-si cumpere o mulineta la repezeala si dupa cateva luni constata ca nu este ceeace i-si doresc. Dupa cateva partide constata ca mulineta un are forta, are jocuri mari, nu aseaza firul bine pe tambur, frana nu lucreaza bine si alte incoveniente, asta in cazul in care de la inceput nu a ales sa cumpere o mulineta care sa satisfaca nevoile pescuitului la feeder. Este indicat sa cumparam de la inceput o mulineta de calitate chiar daca este nevoie sa mai asteptam putin pentru a strange bani decat sa cumparam mai multe pe parcursul timpului datorita faptului ca cele ieftine sau cele cumparate la repezeala nu corespund sau se strica intr-un interval scurt de timp. In pescuitul la feeder mulineta este mult mai solicitata decat in pescuitul la pluta datorita greutatilor mai mari recuperate.

Majoritatea modelelor de mulinete apar pe piata in mai multe marimi notate in general cu capacitatea de 1000, 1500, 2000, 2500, 3000, 3500, 4000… 8000, 10000. Aceste numerotari ale modelelor reprezinta marimea mulinetei si capacitatea de stocare a firului. Modelul mulinetei i-l vom alege in functie de lanseta pe care o vom monta si conditile in care se vor desfasura partidele de pescuit la feeder. Astfel pentru a corela marimea mulinetei cu tipul lansetei vom alege in general pentru o lanseta light o mulineta de maririmea 2000-3000, pentru o lanseta medium putem alege o mulineta de marimea 2500-4000 iar pentru o lanseta heavy putem alege o mulineta in plaja 4000-8000 tinand cont ca lansetele heavy sunt folosite in pescuitul la feeder pe rauri cu curent mare si greutati mai mari sau pe lacuri in pescuitul la distanta unde in general vizam pestii de talie mare. In linii mari este indicat sa echilibram ansamblul lanseta mulineta pentru a avea un pescuit comod deoarece este greu sa pescuiesti cu o mulineta de 2000 si o lanseta heavy pe un rau si cu greutati mari de 80-100g. Deasemeni este greu de pescuit cu o lanseta light usoara echipata cu o mulineta de marimea 5000 care este destul de greoaie.

Inafara de marime mulietele mai sunt cu frana frontala pe tambur.


mulineta cu frana frontala destinata pescuitului la rapitor dar foarte folosita si in pescuitul la feeder

Mulinetele cu frana frontala sunt in general cele mai folosite mulinete in pescuitul la feeder datorita faptului ca sunt mai usoare si mai fiabile decat aceleasi modele cu frana jos.

In functie de preferinte se pot folosi si mulinete cu frana jos.


mulineta cu frana posterioara conceputa pentru pescuitul la pluta, dar folosita pe scara larga si in pescuitul la feeder

Sunt pescari care sunt foarte familiarizati cu mulinetele cu frana jos incat nici nu vor sa auda de mulinete cu frana frontala, desi dupa parerea multora frana frontala este mai eficienta.

Pe langa cele doua modele in pescuitul la feeder putem folosi si mulinete cu baitruner.


mulineta cu sistem baitruner

Mulinetele cu baitruner i-si gasesc eficienta in pescuitul al feeder unde pescuim la crap sau la peste de talie mai mare cu doua lansete pentru a evita smulgerea lansetei de pe suport in cazul in care suntem cu lanseta in mana si avem prezentare pe cea dea doua lanseta aflata in suport, avand baitruner-ul activat pestele intepat poate lua fir fara a smulge lanseta de pe suport. Mulinetele care poseda sistemul baitruner ne pot ajuta si in momentul cand suntem cu batul pe suport dupa un dril cu pestele si dorim sa reincarcam cosuletul, in cazul in care linia este prea scurta pentru a incarca cosuletul fara efort putem cupla baitruner-ul pentru a trage un surplus de fir de pe mulineta.

Nu trebuie sa alegem neaparat o mulineta pe care sa scrie “feeder”, putem alege orice mulineta fie ea de match sau spinning, esential este o sa fie o mulineta solida, fara jocuri, fara vibratii in timpul mulinarii si cu o frana care sa functioneze impecabil deoarece o frana care se blocheaza in timpul drillului va provoca ruperea strunei in cazul in care vom folosi stune subtiri si ne va intra un peste mai maricel.

Este deasemeni important sa corelam si diametrul tamburuli mulinetei cu diametrul inelelor de pe lanseta. In cazul in care montam o mulineta cu tambur mare pe o lanseta light, medium light sau chiar medium care are inele de diametru mic riscam sa lansam la distante mai scurte decat ne-am imaginat datorita faptului ca spirele mari care vor pleca de pe un tambur cu diametru mai mare se vor freca de primul inele, care are diametrul destul de mic. Astfel distantele de lansare se vor diminua datorita frecarii spirelor de primul inel. Mulinetele cu tambur mare se preteaza bine pentru lansetele medium heavy sau heavy la care inelul de plecare este mai mare in diametru si la distanta mai mare de mulineta, decat la modelele de lansete mai finute, astfel frecarea spirelor de inelul de plecare va fii mult mai diminuata.

Datorita faptului ca in pescuitul la feeder urmarim un pescuit de precizie, trebuie sa tinem cont si de clipsul de pe tambur. Clipsul de pe tambur ne va ajuta sa fixam firul la lungimea dorita pentru a lansa de fiecare data in acelsi loc, deaceea trebuie sa ne asiguram ca este unul destul de solid si nu se va rupe dupa cateva partide. In cazul in care firul este taiat de clipsul tamburului, lucru foarte intalnit la multe mulinete, putem adauga o bucata de elastic subtire prin presare sub clips si apoi sa ii taiem extremitatiile care raman in afara clipsului astfel vom evita ruperea firului de la clips in momentul lansarii.


tambur


pentru a putea vedea mai bine am ales un elastic mai gros, dar este indicat sa folositi un elastic rotund in sectiune si mai subtire pentru a nu tensiona prea mult clipsul tamburului

La final trebuie sa va spun ca atunci cand vreti sa cumparati o mulineta nu va aruncati la prima iesita in cale, este bine sa incercati sau sau pipaiti mai multe modele deoarece orice mulineta va fii buna daca nu aveti cu ce sa o comparati. Numai prin compararea mai multor modele o sa va dati seama ce model va este cel mai potrivit.